Sindromul de colon iritabil (SCI) este o tulburare gastrointestinală cronică, iar criteriul principal de diagnostic este prezența unei disfuncții intestinale, cu o durată de cel puțin 3 luni, în timpul căreia pot să apară diaree, diaree alternată cu constipație, constipație cronică, durere și disconfort abdominal, în condițiile în care nu sunt prezente alte boli sau afecțiuni. De asemenea, o altă caracteristică interesantă a SCI este că anomaliile structurale, histologice sau biochimice sunt în general absente (1).

Anumiți clinicieni sunt de părere că e mai degrabă o manifestare psihologică, însă, deși stresul emoțional nu e o cauză pentru apariția SCI, acesta poate să fie un factor care contribuie la acest lucru. Mai sunt speculații care indică faptul că SCI poate să apară în momentul în care colonul suprareacționează la stimuli, cauzând astfel apariția unor spasme. Alți cercetători sunt de părere că SCI apare în momentul în care membrana colonului este expusă la proteine străine (antigene) provenind de la alimente sau în urma expunerii la virusuri sau bacterii, care mai apoi declanșează un răspuns imun și în final inflamație, dar nici această explicație nu a fost dovedită. Adevărul este că această afecțiune prezintă mai multe necunoscute decât cunoscute și unul dintre puținele lucruri care se pot afirma cu siguranță este că prevalența SCI a crescut în mod semnificativ în ultimii 30 de ani (2). În momentul de față este întâlnită destul de frecvent, afectând 7-10% din populația lumii și este considerată o tulburare gastrointestinală funcțională (1).

Practic, SCI este greu de depistat și tratat tocmai pentru că nu avem o cauză clară pentru care apare, existând pe baza acestui subiect mai degrabă supoziții și presupuneri decât dovezi științifice clare. La nivelul structural al colonului nu sunt prezente inflamații sau leziuni, la analize nu apare nimic în neregulă, nici măcar la nivel celular nu apar anomalii care să ne îndrepte cu gândul spre o anumită cauză, de altfel, diagnosticul de SCI se pune în momentul în care se elimină alte afecțiuni posibile (care au o simptomatologie asemănătoare, dar alte caracteristici), rămânând astfel singura variantă probabilă.

Persoanele diagnosticate pot fi împărțite în 3 subtipuri:

  • SCI la care predomină constipația
  • SCI la care predomină diareea
  • SCI mixt la care poate să apară atât constipația, cât și diareea.

Alimentele tolerate și netolerate pot să difere pentru fiecare subtip și chiar pentru persoane diferite din același subtip, astfel că, este important pentru persoanele diagnosticate cu SCI să identifice și să se ferească de alimentele care declanșează episoadele de SCI și să caute acele alimente care aduc confort și alinare. Ar fi indicat să se folosească un jurnal alimentar în acest sens.

Cum s-ar putea ține sub control?

SCI nu se poate trata, însă se poate gestiona și ține sub control cu o alimentație adecvată. O dietă promițătoare care a îmbunătățit gestionarea simptomelor la multe persoane și care e susținută și de Universitatea Medicală Harvard e dieta săracă în FODMAP. Principiul de bază al dietei constă în eliminarea acelor alimente care au șansa cea mai mare să declanșeze simptomatologia afecțiunii, cum ar crampele abdominale, diareea, gazele si balonarea. (3)

FODMAP e o prescurtare și vine de la „Fermentable Oligosaccharides, Disaccharides, Monosaccharides And Polyols”, acestea sunt practic niște glucide cu lanțuri scurte care au tendința să fermenteze în colon și care se găsesc destul de frecvent în dieta obișnuită.

  • Oligozaharide: fructani si galacto-oligozaharide
  • Dizaharide: lactoza
  • Monozaharide: fructoza
  • Polioli: sorbitol si manitol

Cercetătorii au descoperit că intestinul subțire nu absoarbe atât de eficient acești FODMAP, iar odată ajunși în colon ajung să fie fermentați de bacteriile intestinale, crescând astfel cantitatea de fluide din acea zonă și producând gaze, iar acest lucru duce la balonare și la alterarea vitezei de digestie, rezultatul final fiind apariția durerii și a diareei. Până în momentul de față studiile au arătat că o dietă săracă în FODMAP îmbunătățește simptomele SCI, scăzând frecvența și intensitatea simptomelor, iar unul dintre acestea a demonstrat că 76% dintre pacienții cu SCI care au urmat dieta au raportat îmbunătățiri ale simptomelor (3).

Ce presupune dieta săracă în FODMAP?

 

Un consum mai redus din aceste alimente:

Lactoză: Lapte de vacă, iaurt, budincă, înghețată, brânză de vaci, ricotta și mascarpone

Fructoză: 

  • Fructe cum ar fi mere, pere, piersici, cireșe/vișine, mango și lubeniță
  • Îndulcitori cum ar fi mierea și siropul de agave
  • Produse cu sirop de porumb bogat în fructoză (eticheta alimentelor)

Fructani:

  • Legume cum ar fi sparanghel, broccoli, conopidă, varză de bruxelles, sfeclă, usturoi, ceapă
  • Cereale cum ar fi grâul și secara
  • Fibre adăugate, cum ar fi inulina

Galactooligozaharide:

  • Leguminoase cum ar fi năut, linte, fasole, produse din soia
  • Legume cum ar fi broccoli

Polioli:

  • Fructe cum ar fi mere, caise, mure, cireșe/vișine, nectarine, pere, piersici, prune, lubeniță
  • Legume cum ar fi conopida, ciupercile, fasolea verde păstăi
  • Îndulcitori cum ar fi sorbitol, manitol, xylitol, maltitol, izomaltitol, care se găsesc în gumele de mestecat, siropuri de tuse

Nu înseamnă neaparat că aceste alimente trebuiesc eliminate cu totul, ci doar limitate pe cât se poate, în limita toleranței individuale.

 

Un consum mai crescut din aceste alimente:

  • Lactate: Lapte fără lactoză, lapte de orez, de migdale, de cocos, iaurt fără lactoză, brânzeturi tari cum ar fi Feta, brânză moale brie
  • Fructe: Banane, afine, pepene galben, grefruit, kiwi, lămâie, limetă, portocale, căpșuni
  • Legume: Germeni de fasole, varză chinezească, morcovi, arpagic, castravete, vânătă, ghimbir, salată verde, măsline, păstârnac, cartofi, ceapă verde, napi
  • Proteine: Vită, porc, pui, pește, ouă, tofu
  • Nuci/Semințe (limitat la 10-15 bucăți): Migdale, nuci macadamia, arahide, nuci de pin, nucă
  • Cereale/grâne: Ovăz, tărâțe de ovăz, tărâțe de orez, paste fără gluten cum ar fi cele din orez, porumb, quinoa

Anumite alimente pot fi tolerate mai bine ca altele, iar acest lucru trebuie determinat individual.

Alte alimente și obiceiuri care trebuie evitate pentru că pot declanșa simptome ale SCI:

  • Cafeina
  • Ciocolata
  • Alcoolul
  • Sucurile carbogazoase
  • Mesele voluminoase
  • Alimentele grase
  • Alimentele prăjite
  • Margarina
  • Nucile

În încheiere

Sindromul de colon iritabil este o afecțiune cronică care nu are tratament, singura soluție fiind gestionarea simptomelor prin urmarea unui plan alimentar care e compus doar din alimentele care sunt bine tolerate. În acest sens, dieta săracă în FODMAP poate să fie de ajutor, însă toleranța pentru unele alimente poate să varieze de la persoană la persoană, motiv pentru care ar fi indicat să se folosească și un jurnal unde se vor nota alimentele consumate, cantitatea acestora (unele putând fi consumate fără probleme în cantități mai mici) și reacția care apare, atât dacă e pozitivă, cât și negativă, scopul fiind să învățăm să ne ferim pe viitor de alimentele problematice și să ne asigurăm o dietă cât mai variată cu alimentele bine tolerate. 

 

Surse

  1. Brandt LJ, Chey WD, Foxx-Orenstein AE et al. Am J Gastroenterol 2009;104(Suppl):S1–35.
  2. Lakatos PL. World recent trends in the epidemiology of inflammatory bowel diseases: Up or down? Journal of Gastroenterology. 2006;12:6102–8.
  3. https://www.health.harvard.edu/diet-and-weight-loss/a-new-diet-to-manage-irritable-bowel-syndrome
  4. Sursa imaginii: https://www.myupchar.com/en - https://www.myupchar.com/en/disease/irritable-bowel-syndrome, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=83457552